”Omul
simplu este fără de răutate şi fără de viclenie. El transformă în bine şi răul
şi urâtul. Are întotdeauna gânduri bune pentru ceilalţi. Nu este prost, dar
consideră că aşa cum gândeşte el, tot astfel gândesc şi ceilalţi.
Omul
simplu este fără de răutate şi fără de viclenie. El transformă în bine şi răul
şi urâtul. Are întotdeauna gânduri bune pentru ceilalţi. Nu este prost, dar
consideră că aşa cum gândeşte el, tot astfel gândesc şi ceilalţi.
-
Gheronda, daţi-ne un exemplu!
-
Nu v-am povestit despre acel Părinte Haralambie care a trăit mai demult la
Mănăstirea Cutlumuş? Fusese bibliotecar, dar în cele din urmă l-au scos din
această slujire, fiindcă niciodată nu încuia uşa la bibliotecă. „De ce aveţi
nevoie de chei la uşi? spunea el. Lăsaţi oamenii să citească cărţile!”. Avea o
asemenea simplitate şi curăţie, încât nu-i trecea prin minte că există şi
oameni care fură cărţi.
Omul
simplu, fiindcă are întotdeauna gânduri bune despre ceilalţi, îi vede pe toţi
buni. Îmi amintesc şi de un alt bătrânel, de părintele Teoctist de la
Mănăstirea Dionisiu. Câtă simplitate avea!
Într-o
seară rămăsese împreună cu un monah la Kaiyes, la conacul mănăstirii. Noaptea
târziu cineva a bătut la uşă şi bătrânul Teoctist a alergat să deschidă.
„Lasă-l, îi spune monahul, nu-i deschide la ora asta, ca să ne putem linişti!”.
„Şi de unde ştii cine este? Poate să fie chiar Hristos! Să-i deschidem!”. Şi
s-a dus de a deschis uşa. Vedeţi, omul simplu pune gândul cel bun înainte şi
întotdeauna ceea ce este bun aşteaptă.”
Cuviosul
Paisie Aghioritul
